EVALUAREA SOCIALĂ ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN C.E.S. (CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE)

PROCEDURA DE INTERVENȚIE INTEGRATĂ , EVALUARE ȘI MONITORIZARE ÎN VEDEREA A ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE A COPIILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE

Urmare a prevederilor Ordinului 1985/2016, privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale special, vă aducem la cunoștință faptul că în conformitate cu:

Art. 2^2 … orientarea școlară și profesională bazată pe CES (cerințe educaționale speciale) ……… se realizează numai la solicitarea părinților/reprezentantului legal, înscrierea copiilor cu dizabilități și CES în învățământul special și special integrat făcându-se numai pe baza orientării școlare și profesionale efectuate de comisia de orientare școlară și profesională, denumită în continuare COSP…” iar cf.

Art. 6^2 ”evaluatorii din diverse sisteme implicate – de sănătate, educație, asistență socială etc.-colaborează și se completează………asigurând o abordare holistică a copilului”

Necesităţile educaţionale suplimentare care definesc CES, conform art. 5^m, același ordin reprezintă nevoi identificate şi observate, în dinamica dezvoltării copilului, de cadrul didactic care lucrează direct cu copilul, profesorul itinerant şi de sprijin, alte cadre didactice, personalul serviciului de evaluare şi orientare şcolară şi profesională, precum şi de medicul de specialitate care pune diagnosticul potenţial generator de deficienţă/afectare şi/sau dizabilitate sau diagnosticul de tulburare/dificultate de învăţare, iar, orientarea şcolară şi profesională de către COSP vizează, pe de o parte, înscrierea copilului cu dizabilităţi şi CES sau doar cu CES în învăţământul special şi special integrat, iar pe de altă parte, şcolarizarea la domiciliu sau în spital a copiilor fără CES, nedeplasabili, din motive medicale. Copiii nedeplasabili din motive medicale pot avea sau nu CES şi, de asemenea, pot avea sau nu dizabilităţi. Astfel, orientarea şcolară şi profesională a copiilor cu cerinţe educaţionale special, se realizează de către :

COMISIA DE ORIENTARE ȘCOLARĂ SI PROFESIONALĂ (COSP)

care:

  • realizează orientarea școlară și profesională a copiilor/ elevilor/ tinerilor în acord cu particularitățile fizice, fiziologice și psihologice pentru a se valorifica potențialul copilului și a favoriza integrarea lui socio-profesională adecvată.

  • emite certificatul de orientare (valabil de la data emiterii până la finalizarea nivelului de învățământ)

  • cererea de realizare a evaluării poate fi făcută, după caz, de către părinte/tutore legal instituit/ școala/ instituții educaționale/ instituții ale statului.

iar, conform art. 45,

(1) Pentru obținerea certificatului de orientare școlară și profesională, părinții/reprezentantul legal depun/depune la sediul CJRAE/CMBRAE, la secretarul COSP, cel puțin următoarele documente lizibile:

a) cerere-tip pentru evaluarea complexă și orientare școlară și profesională

b) copie a certificatului de naștere al copilului sau a actului de identitate

c) copii ale actelor de identitate ale părinților/ reprezentantului legal

d) copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotărâre a instanței sau hotărâre a comisiei pentru protecția copilului

e) ancheta socială – eliberată de specialiștii Compartimentul de Asistență Sociala/Primăria Sintea Mare

f) fișa medicală

g) certificatul medical tip A5

h) fisa de evaluare psihologică

i) fisa psihopedagogică

j) copie a foii matricole/ adeverință care atestă înscrierea copilului în unitatea de învățământ

k) copie a ultimului certificat de orientare școlară și profesională, la reorientare;

(2) Cererea semnată de părinţi/reprezentantul legal împreună cu documentele menţionate la alin. (1) pot fi depuse de unitatea de învăţământ în condiţiile obţinerii acordului în scris al părinţilor/reprezentantului legal.

(3) Cererea se înregistrează numai în condiţiile în care sunt anexate toate documentele menţionate la alin. (1).

Prin intervenţiile specialiştilor serviciului nostru se acţionează ca verigă între client, respectiv familia, şi resursele comunităţii, obiectivul primar fiind orientarea acestora spre serviciile şi prestaţiile de care ei pot beneficia. Se urmărește surmontarea problemelor intrafamiliale, cu scopul oferirii unui climat armonios şi echilibrat în creşterea şi educarea acestora.

Ca urmare, părinții/reprezentantii legali ai minorilor sunt obligați să prezinte la sediul DAS, atât pentru eliberarea anchetei sociale, anexă a dosarului necesar orientării școlare, cât și pentru intrumentarea cazului, conform prevederilor legale, în copie documentele cuprinse la art. 45, anterior menționate, cu excepția literei ”e”.

Ulterior evaluării și orientării minorului, respectiv încadrării CES, părinții/reprezentantii legali ai minorilor sunt obligați să prezinte la sediul CAS (Compartimentul de Asistență Socială- Primăria Sintea Mare), în vederea monitorizării și intrumentării cazului, legal prevăzute:

  • copie a ultimului certificat de orientare școlară și profesională, și

  • copie a planului de servicii individualizat- realizat de catre profesorul itinerant.

Menționăm faptul că:”

Evaluarea medicală se realizează de către medicul de familie şi medicii de specialitate….iar.. în vederea evaluării medicale de specialitate, părinţii/reprezentantul legal solicită medicului de familie biletul de trimitere la medicul de specialitate şi fişa medicală sintetică pentru dosarul de orientare CES. Fişa medicală sintetică se eliberează gratuit de către medicul de familie în urma bilanţului anual de sănătate şi, respectiv, de către medicul curant, iar formularul-tip al acesteia este prezentat în anexa nr. 7 (din ordinul sus menționat). De asemeni,în funcţie de problema de sănătate a copilului, medicul de familie orientează părinţii/reprezentantul legal cu prioritate către unităţile sanitare abilitate să elibereze certificatele medicale tip A5 .

Evaluarea psihologică este obligatorie pentru toate orientările şi reorientările şcolare şi profesionale de către COSP, fișa psihologică, fiind documentul care atestă acest fapt, fiind realizată de către psihologi cu drept de liberă practică, cu atestat în psihologie clinică, din sectorul public sau privat, în condiţiile legii, iar formularul-tip al acesteia este prezentat în anexa nr. 8.

Evaluarea educaţională are în vedere stabilirea nivelului de achiziţii curriculare, a gradului de asimilare şi corelare a acestora cu posibilităţile şi nivelul de dezvoltare cognitivă, psihomotorie şi socioafectivă a copilului, precum şi identificarea decalajelor curriculare, a particularităţilor de învăţare şi dezvoltare, fiind realizată de către după caz, de către cadrul didactic care lucrează direct cu copilul în unităţile de învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru învăţământul primar, dirigintele pentru învăţământul gimnazial şi liceal, în colaborare cu consilierul şcolar şi profesorul itinerant şi de sprijin, alţi profesionişti din echipa multidisciplinară, rezultatele evaluării fiind consemnate în fişa psihopedagogică pentru copiii cu dizabilităţi şi/sau CES, al cărei model este prezentat în anexa nr. 9.

În vederea prevenirii situațiilor de risc, precum și a accesării tuturor drepturilor și serviciilor aferente situației dvs., vă solicităm colaborarea adecvată cu specialiștii implicați în managementul de caz.

MONITORIZAREA ȘI INSTRUMENTAREA CAZURILOR MINORILOR AFLAȚI ÎN SITUAȚII DE RISC

Serviciile Sociale oferite în conformitate cu prevederile legale ale Legii nr. 272/2004(r) și Ordinului nr. 288/2006 acordate prin intermediul specialiştilor Compartimentului de Asistenţă Socială / CAS vizează:

Monitorizarea copiilor și a familiilor lor, precum și instrumentareacazurilor care intră sub incidența prevederilor legale sus menționate, respectiv a situațiilor de risc induse de abuz, neglijență, etc., efectuarea anchetelor sociale privind minorii, presupun punerea la dispoziția specialiștilor CAS a următoarelor documente:

– copie a actelor de identitate a minorului, părinților sau reprezentantului legal al acestuia;

– copie a documentului care face dovada ca cel care semneaza este reprezentantul legal al copilului (hotarare CPC, SC);

– adeverințe medicale pentru minori și familia lor;

– copie a fisei de evaluare psihologice *atunci cand este cazul;

– adeverinta care atesta inscrierea copilului într-o unitate de învățămant*când este cazul;

– copie a cupoanelor de alocatii, indemnizatii, etc,

– copie a altor documente care atestă veniturile familiei (adeverință salar, adeverinta venit – finante, etc)

– alte documente relevante pentru caz.

Acord de prelucrare a datelor cu caracter personal

EVALUAREA ȘI MONITORIZARE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII COPIILOR CU DIZABILITĂȚI ÎN GRAD DE HANDICAP

PROCEDURA DE INTERVENȚIE INTEGRATĂ , EVALUARE ȘI MONITORIZARE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII COPIILOR CU DIZABILITĂȚI ÎN GRAD DE HANDICAP

Urmare a prevederilor Ordinului 1985/2016, privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap…., vă aducem la cunoștință faptul că în conformitate cu:

Art. 2^2 … încadrarea în grad de handicap ……… se realizează numai la solicitarea părinților/reprezentantului legal, iar, cf.

Art. 6^2 ”evaluatorii din diverse sisteme implicate – de sănătate, educație, asistență socială etc.-colaborează și se completează………asigurând o abordare holistică a copilului”

Procesul de evaluare a funcționării și dizabilității la copii are drept scop menținerea, îmbunătățirea sau creșterea calității vieții copilului iar evaluarea complexă a copilului cu dizabilități are drept obiective încadrarea în grad de handicap de către comisia pentru protecția copilului și, însoțite obligatoriu de un plan de abilitare-reabilitare pentru copiii încadrați în grad de handicap. Astfel, încadrarea în grad de handicap a copiilor cu dizabilități, se realizează de către

SERVICIUL DE EVALUARE COMPLEXĂ A COPILULUI (SEC)

din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilui – DGASPC

care:

  • realizează încadrarea în grad de handicap a copiilor/ elevilor/ în acord cu particularitățile fizice, fiziologice și psihologice pentru a se valorifica potențialul copilului și a favoriza integrarea lui socio-profesională adecvată.

  • emite certificatul de încadrare în grad de handicap, însoțit obligatoriu de un plan de abilitare-reabilitare.

iar, conform art. 44,

(1) Pentru obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap sau a accesului la servicii de abilitare și reabilitare, părinții/reprezentantul legal depun la sediul DGASPC cel puțin următoarele documente lizibile:

a) cerere-tip pentru evaluarea complexă și încadrarea în grad de handicap;

b) copie a certificatului de naștere al copilului sau a actului de identitate;

c) copii ale actelor de identitate ale părinților/reprezentantului legal;

d) copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotărâre a instanței sau hotărâre a comisiei pentru protecția copilului;

e) ancheta socială – eliberată de specialiștii Compartimentului de Asistență Sociala/Primăria Sintea Mare

f) fișa medicală sintetică;

g) certificatul medical tip A5;

h) copii ale documentelor medicale adiționale;

i) fișa de evaluare psihologică, atunci când este cazul;

j) fișa psihopedagogică;

k) copie a certificatului de încadrare în grad de handicap în vigoare, la reevaluare;

l) copie a certificatului de orientare școlară și profesională în vigoare, atunci când este cazul.”

Prin intervenţiile specialiştilor serviciului nostru se acţionează ca verigă între client, respectiv familia, şi resursele comunităţii, obiectivul primar fiind orientarea acestora spre serviciile şi prestaţiile de care ei pot beneficia. Se urmărește surmontarea problemelor intrafamiliale, cu scopul oferirii unui climat armonios şi echilibrat în creşterea şi educarea acestora.

Ca urmare, părinții/reprezentantii legali ai minorilor sunt obligați să prezinte la sediul CAS, atât pentru eliberarea anchetei sociale, anexă a dosarului antertior amintit, cât și pentru intrumentarea cazului, conform prevederilor legale, următoarele documente:

copie a certificatului de naștere al copilului sau a actului de identitate,

– copii ale actelor de identitate ale părinților/ reprezentantului legal,

– copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotărâre a instanței sau hotărâre a comisiei pentru protecția copilului,

– fișa medicală sintetică,

– certificatul medical tip A5,

copii ale documentelor medicale adiționale

– fisa de evaluare psihologică, atunci când este cazul;

– fisa psihopedagogică,

copie a certificatului de încadrare în grad de handicap în vigoare, la reevaluare,

copie a certificatului de orientare școlară și profesională în vigoare, atunci când este cazul.

Ulterior evaluării și încadrării minorului în grad de handicap, părinții/reprezentantii legali ai minorilor sunt obligați să prezinte la sediul CAS (Compartimentul de Asistență Socială- Primăria Sintea Mare), în vederea monitorizării și intrumentării cazului, legal prevăzute:

  • copie a ultimului certificat încadrare în grad de handicap, și

  • copie a planului de abilitare / reabilitare- realizat de către managerul de caz din cadrul DGASPC.

Menționăm faptul că:

Evaluarea medicală se realizează de către medicul de familie şi medicii de specialitate….iar.. în vederea evaluării medicale de specialitate, părinţii/reprezentantul legal solicită medicului de familie biletul de trimitere la medicul de specialitate şi fişa medicală sintetică pentru dosarul de orientare CES. Fişa medicală sintetică se eliberează gratuit de către medicul de familie în urma bilanţului anual de sănătate şi, respectiv, de către medicul curant, iar formularul-tip al acesteia este prezentat în anexa nr. 7 (din ordinul sus menționat). De asemeni,în funcţie de problema de sănătate a copilului, medicul de familie orientează părinţii/reprezentantul legal cu prioritate către unităţile sanitare abilitate să elibereze certificatele medicale tip A5 .

Evaluarea psihologică este obligatorie pentru toate orientările şi reorientările şcolare şi profesionale de către COSP, fișa psihologică, fiind documentul care atestă acest fapt, fiind realizată de către psihologi cu drept de liberă practică, cu atestat în psihologie clinică, din sectorul public sau privat, în condiţiile legii, iar formularul-tip al acesteia este prezentat în anexa nr. 8.

Evaluarea educaţională are în vedere stabilirea nivelului de achiziţii curriculare, a gradului de asimilare şi corelare a acestora cu posibilităţile şi nivelul de dezvoltare cognitivă, psihomotorie şi socioafectivă a copilului, precum şi identificarea decalajelor curriculare, a particularităţilor de învăţare şi dezvoltare, fiind realizată de către după caz, de către cadrul didactic care lucrează direct cu copilul în unităţile de învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru învăţământul primar, dirigintele pentru învăţământul gimnazial şi liceal, în colaborare cu consilierul şcolar şi profesorul itinerant şi de sprijin, alţi profesionişti din echipa multidisciplinară, rezultatele evaluării fiind consemnate în fişa psihopedagogică pentru copiii cu dizabilităţi şi/sau CES, al cărei model este prezentat în anexa nr. 9.

În vederea prevenirii situațiilor de risc, precum și a accesării tuturor drepturilor și serviciilor aferente situației dvs., vă solicităm colaborarea adecvată cu specialiștii implicați în managementul de caz.

MONITORIZAREA COPIILOR CU PĂRINȚI PLECAȚI ÎN STRĂINĂTATE

II. Monitorizarea copiilor care intră sub incidența art.2 , HG. 691/2015, respectiv copiii aflaţi în următoarele situaţii:

a) copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate;

b) copii cu părintele unic susţinător plecat în străinătate;

c) copii cu un singur părinte plecat în străinătate;

d) copii reveniţi în ţară după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an.

*În vederea instrumentării cazurilor aflate sub incidența legislației anterior menționate, părinții / reprezentanții legali ai minorilor vor pune la dispoziția specialiștilor CAS, următoarele documente:

  • Copie acte identitate copii

  • Copii după actele de identitate părinţi,

  • Copie certificat căsătorie

  • Copie BI/CI persoană ocrotitoare, respectiv persoana căreia i s-a delegat autoritatea parentală,

  • Sentințe civile / hotărâri de încredințare a minorilor/ sentințe civile de delegare temporară a autorității parentale,

  • Adeverință medicală a persoanei / familiei căreia i s-a delegat autoritatea parentală;

  • Adeverințe medicale a minori,

  • Adeverință de venit a persoanei / familiei căreia i s-a delegat autoritatea parentală;

  • Documente doveditoare ale veniturilor minorilor (cupoane alocații, etc);

  • Dovada frecventării cursurilor școlare pentru copiii avuți în grijă;

  • Acord de prelucrare a datelor cu caracter personal.

*În funcție de particularitățile cazului, documentele sus menționate pot fi completate cu alte documente impuse de specific și legislație.


DOCUMENTE: 

NOTIFICARE-CF.-LEGII-NR.-272-2004

SERVICII SOCIALE – PERSOANE ADULTE

Serviciile Sociale oferite adulților, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aferente domeniului deservit, acordate prin intermediul specialiştilor CAS vizează:

I. Efectuarea de anchete sociale necesare accesării unor prestații /servicii sociale, în vederea efectuării acestora beneficiarilor solicitându-li-se următoare documente:

– Cerere tip*

– Acord de prelucrare a datelor cu caracter personal*,

– copii acte de identitate pentru beneficiar și membrii familiei,

– adeverințe medicale pentru beneficiar și membrii familiei,

– adeverinta care atesta inscrierea minorilor într-o unitate de învățămant*

– copie a cupoanelor de alocatii, indemnizatii, etc,

-copie a altor documente care atestă veniturile familiei (adeverință salar, adeverinta venit – finante, etc)

– copie a documentelor care atestă situația locativă,

– alte documente relevante pentru caz.

*documente punctuale în funcție de specificul cazului ( serviciu solicitat, referit, tipologie, etc), puse la dispoziție la sediul DAS

II. Efectuarea de anchete sociale necesare încadrării în grad de handicap, beneficiarilor li se solicită următoarele documente:

– Cerere *

– Acord de prelucrare a datelor cu caracter personal*,

– Referat medical de la medicul de specialitate*,

– Scrisoare medicală de la medicul de familie*,

-Scale /Teste specifice afecțiunii (BARTEHEL, FMS, etc. în funcție de afecțiune),

– Documente medicale, altele decât cele sus menționate (CT, bilete de externare, etc)

– copii acte de identitate pentru beneficiar, membrii familiei și copii.,

– copie certificat de naștere și căsătorie pentru beneficiar,

– copie a cupoanelor de pensie, indemnizatii,a deciziilor de pensie etc,

– copie a altor documente care atestă veniturile pentru persoana în cauză, (adeverință salar, adeverinta venit – finante, etc),

– copie a documentelor care atestă situația locativă veniturile și bunurile deţinute ;

– alte documente relevante pentru caz.

– curatele, tutele, declarații notariale ( în funcție de specificul handicapului, și etapa de accesare a prestațiilor / serviciilor specifice)

*tipizate care se pot pune la dispoziție și la sediul CAS.

SERVICII SOCIALE – PERSOANE VÂRSTNICE

Serviciile Sociale oferite persoanelor vârstnice, în conformitate cu Legii nr. 17/2000(r), și HG. nr. 886/2000, acordate prin intermediul specialiştilor SAS vizează:

În conformitate cu prevederile art. 3, Legea nr. 17/2000(r), beneficiarul este persoana vârstnică, respectiv persoana care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege, și care se găseşte în una dintre următoarele situaţii:

a) nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

b) nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;

c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;

d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;

e) se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

I. Astfel, în vederea efectuării evaluării sociale necesare accesării unor servicii sociale specifice persoanelor vârstnice aflate într-o situație de risc, beneficiarilor li se solicită următoarele documente:

– Cerere * /**

– Declarație pe propria răspundere privind veridicitatea celor declarate*,

– Angajament de plată, pentru persoana vârstnică si / sau susținătorul legal în situațiile legal prevăzute*,

– Acord de prelucrare a datelor cu caracter personal*,

– Grila de evaluare medico-socială a persoanelor care se internează în unităţi de asistenţă medico-sociale*,

– copii acte de identitate pentru beneficiar, membrii familiei și susținătorii legali.

– adeverințe medicale pentru beneficiar

– și membrii familiei,

– copie a cupoanelor de pensie, indemnizatii,a deciziilor de pensie etc,

– copie a altor documente care atestă veniturile pentru persoana vârstnică, membrii familiei și susținătorii legali (adeverință salar, adeverinta venit – finante, etc),

-copie a documentelor care atestă situația locativă veniturile și bunurile deţinute de membrii familiei persoanei vârstnice;

– alte documente relevante pentru caz.

*documente punctuale în funcție de specificul cazului ( serviciu solicitat, referit, tipologie, etc)

**Cererea va conţine, în principal, următoarele:

a) date privind persoana vârstnică;

b) date privind componenţa familiei;

c) veniturile realizate şi bunurile deţinute de membrii familiei persoanei vârstnice;

d) tipul de locuinţă, sistemul de încălzire utilizat şi numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu sau reşedinţă;

e) informaţii referitoare la nevoile speciale şi situaţiile particulare în care se află persoana vârstnică şi membrii familiei.

II. În vederea asistării persoanelor varstnice la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare sau de donaţie ori în vederea constituirii de garanţii mobiliare sau imobiliare, care au ca obiect bunurile mobile ori imobile ale persoanei vârstnice, persoana vârstnică și persoanele cu care aceasta va încheia un contract, vor depune, la sediul CAS, următoarele documente:

– Cerere * trebuie să conţină clauzele ce vor proteja interesul persoanei vârstnice

– Acord de prelucrare a datelor cu caracter personal,

– Declarație întreținut,

– Declarație întreținător,

Acte necesare pentru întreţinut:

– Buletin/carte de identitate;

– Certificat de naştere;

– Certificat medico-legal din care să rezulte discernământul persoanei (care va fi eliberat în aceeaşi zi cu semnarea contractului şi depus documentaţiei)

– Adeverinţă de la medicul de familie din care să rezulte starea sănătăţii şi că nu a fost şi nu este în evidenţă cu boli psihice;

-Certificat de căsătorie, sentinţă de divorţ investită cu formulă definitivă şi irevocabilă sau certificat de deces( soţ, soţie, copii);

– Extras C.F. pentru imobil, actualizat, 30 zile de la data emiterii;

-Adeverinţă de venituri sau cupon de pensie;

-Anchetă socială după preluarea documentaţie;

Acte necesare pentru întreţinător:

-Buletin/carte de identitate;

-Certificat de naştere;

– Certificat de căsătorie/sentinţă de divorţ investită cu formulă definitivă şi irevocabilă sau certificat de deces (soţ, soţie, copii)

-Adeverinţă de venituri sau cupon de pensie;

– Adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie din care să rezulte starea de sănătate, că nu a fost şi nu este în evidenţă cu boli psihice (în cazul în care întreţinătorul are vârstă de pensionare, este necesară adeverinţă medicală de la medicul specialist care să evidenţieze că nu prezintă afecţiuni/boli psihice);

-Cazier judiciar:

-Extras C.F. după imobilul proprietate personală (actualizat, valabilitate 30 de zile de la emitere);

ALOCATIA DE STAT PENTRU COPII

ALOCAȚIA DE STAT PENTRU COPII

Alocaţiile de stat pentru copii se acordă conform prevederilor Legii 61/1993 cu modificările și completările ulterioare.

 Cine poate beneficia?

  • Copiii în vârstă de până la 18 ani sau peste 18 ani dacă frecventează cursurile școlare până la terminarea acestora fără întrerupere.

Cuantum alocație:

  • 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani

  • 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2-18 ani

  • 200 lei pentru copiii cu handicap cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani

2) Actenecesare:
–    cerere tip
–    acte de identitate ale părinților (copieși original)
–    certificatul de naștere al copilului (copie și original)
–    certificatul de căsătorie (copie și original )

– livretul de familie

După caz
–    hotărârea judecătorească de încredințare a copilului în caz de divorț
–    hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției
–    hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției
–    actul de deces al unuia dintre părinți
–    certificatul de încadrare al copilului într-un grad de handicap, în situația în care copilul este declarat cu handicap
–    dosar cu șină
–    extras de cont în original cu semnatură și ștampila băncii pe numele titularului alocației (dacă se dorește plata în cont)

Informaţii utile cu privire la stabilireaşiplataalocaţiei de stat:

Cererea pentru stabilirea alocaţiei de stat şi actele din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestui drept se depun lunar Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Arad în baza unui table centralizator

  • Acordarea alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte prin decizia directorului executiv al Agenţiei

  • Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare depunerii cererii, de către Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

  • În situaţia în care, după stabilirea dreptului la alocaţia de stat pentru copil, reprezentantul legal optează pentru o altă formă de plată, acesta comunică înscris Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

  • Dreptul la alocaţia de stat pentru copil încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare

  • Pentru solicitarea şi primirea drepturilor restante, reprezentantul legal depune la Agenţie o cerere în acest sens

  • Reprezentantul legal este obligat să comunice înscris Agenţiei orice modificare intervenită, de natură să determine încetarea, suspendarea sau modificarea plăţii drepturilor la alocaţia de stat pentru copil, întermen de 15 zile de la apariţia acesteia

  • În cazul schimbării de domiciliu sau de reşedinţă în aria de competenţă a aceleiaşi direcţii teritoriale care a efectuat plata drepturilor până la apariţia modificării, reprezentantul legal comunică în scris, modificarea, întermenul de 15 zile, Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

INDEMNIZAȚIA DE CREȘTERE A COPILULUI

INDEMNIZAȚIA PENTRU CREȘTEREA COPILULUI ȘI STIMULENTUL DE REINSERȚIE

Indemnizații pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție – se acordă în conformitate cu prevederile OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului cu modificările și completările ulterioare.

Indemnizația pentru creșterea copilului

 a) Cine poate beneficia de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară?

– Oricare dintre părinții firești ai copilului care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor <LLNK 12015 0932 2S1 0 39>Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,

– Oricare dintre soții cărora li s-a încredințat copilul în vederea adopției sau au

adoptat copilul

– Persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență

– Asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii săi naturali ori adoptați

– Persoana care a fost numită tutore

Alte situații.

Drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă în situaţia în care solicitantul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid;

b) are, conform legii, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;

c) locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

b) De ce poate beneficia?

 Cuantum indemnizație:

– conform OUG nr. 111/2010 pentru copiii cu vârsta de la 0 la 2 ani (3 ani pentru copiii cu handicap) cuantumul indemnizaţiei lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului (min. 1250 lei).

Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.

Cuantum stimulent de inserție:

În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.

<LLNK810003108126000001>Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obţin venituri supuse impozitului potrivit art. 3 au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% (650 lei) din cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2).

Pentru persoanele care obţin venituri supuse impozitului potrivit art. 3, cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, stimulentul de inserţie se acordă astfel:

a) până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;

b) până la împlinirea de către copil a vârstei de 4 ani, în cazul copilului cu handicap, fără a beneficia în această perioadă de prevederile art. 31 alin. (1) şi (2). 

Concediul şi indemnizaţia lunară prevăzute la art. 2 alin. (1) şi art. 5, precum şi stimulentul de inserţie prevăzut la art. 7 se cuvin pentru fiecare dintre naşteri sau, după caz, pentru fiecare dintre situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2).

c) Acte necesare pentru acordarea indemnizației:  

Drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă se acordă pe bază

de – cerere tip, însoţită în mod obligatoriu de:

 –   adeverință tip eliberată de angajator
–   decizia de suspendare a activității conform art. 51 lit. a (în original sau conform cu originalul de la locul de muncă)
–    certificatul de naștere al copilului (copie și original)
–    acte de identitate ale părinților (copie și original)
–    certificatul de căsătorie (copie şi original)
–    extras de cont în original cu semnătura şi ştampila băncii pe numele titularului (dacă se doreşte plata în cont)
–    dosar cu şină

După caz (acte în copie + originale):
–    livretul de familie
–    acte doveditoare privind calitatea solicitantului și relația acestuia cu copilul pentru care solicită dreptul
–    acte doveditoare privind realizarea de venituri, precum și nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente
–    certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap, în situația în care copilul este declarat cu handicap
–    extras de cont pe numele reprezentantului legal
–    alte acte

IMPORTANT!

Dacă ambii părinţi îndeplinesc condiţiile de acordare a indemnizaţiei, pentru copilul născut începând cu 1 martie 2012, dreptul la concediul pentru creşterea copilului se acordă pe bază netransferabilă, astfel încât cel puţin o lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept; celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia. Dacă dreptul nu se solicită de către celălalt părinte, concediul şi indemnizaţia se reduc cu o lună, celălalt părinte având obligaţia de a anunţa în scris APISMB cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. Dacă acesta va solicita dreptul, va trebui să depună cererea şi actele doveditoare, până cel târziu în ziua anterioară împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Acte necesare în cazul veniturilor realizate din activităţi independente:

  • Venituri obţinute ca Persoană Fizică Autorizată

Decizia de impunere definitivă sau adeverinţa cu veniturile realizate, eliberată de Administraţia Financiară, pentru anul anterior

Decizia sau adeverinţa privind veniturile estimate, după depunerea declaraţiei 220 rectificată, în urma suspendării activităţii, eliberată de Administraţia Financiară, pentru anul naşterii copilului

Rezoluţia de la Camera de Comerţ privind suspendarea activităţii

Declaraţia pe propria răspundere că în anul următor va prezenta APISMB, în termen de 30 zile de la comunicare, dovada cu privire la veniturile realizate, eliberată de Administraţia Financiară

Adeverinţă cu perioada şi sumele încasate de la CASMB sau declaraţie pe propria răspundere cu privire la concediul de maternitate, după caz

Declaraţiaceluilaltpărinteprivindconcediul de maternitate, undeestecazul

  • Venituri obţinute din drepturi de autor

Decizia de impunere definitivă sau adeverinţa cu veniturile realizate, eliberată de Administraţia Financiară, pentru anul anterior nașterii copilului

Adeverinţă care să cuprindă perioada în care au fost realizate veniturile şi tabel explicit cu: Venitul brut pe fiecare lună; Contribuţiile sociale reţinute (CAS, şomaj, etc.); Impozitul reţinut (16% sau 10%) – se menţionează atât procentul reţinut, cât şi valoarea acestuia; Venitul net pe fiecare lună, pentru anul naşterii copilului

Contractul pe drepturi de autor (copie şi original)

Dovada suspendării activităţii (decizie, act adiţional, etc.)

Declaraţia pe propria răspundere că în anul următor va prezenta APISMB, în termen de 30 zile de la comunicare, dovada cu privire la veniturile efectiv realizate, eliberată de Administraţia Financiară

Declarațiaceluilaltpărinteprivindconcediul de maternitate (dupăcaz)

  • Venituri obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat

Decizia de impunere definitivă sau adeverinţa cu veniturile realizate, eliberată de Administraţia Financiară, pentru anul anterior nașterii copilului

Decizia sau adeverinţa privind veniturile estimate, după depunerea declaraţiei 220 rectificată, în urma suspendării activităţii, eliberată de Administraţia Financiară, pentru anul în curs

Dovada întreruperii activităţii (adeverinţă eliberată de barou/ instituţia competentă)

Declaraţia pe propria răspundere că în anul următor va prezenta APISMB, în termen de 30 zile de la comunicare, dovada cu privire la veniturile efectiv realizate, eliberată de Administraţia Financiară

Adeverinţă cu perioada şi sumele încasate de la CASMB de la Casa de Asigurări a Avocaţilor sau de la OPSNAJ sau declaraţie pe propria răspundere cu privire la concediul de maternitate (când nu a beneficiat)

Dreptul la indemnizaţiileprevăzute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 şi art. 9 alin. (4) şi (5) se suspendăîncepând cu ziuaurmătoareceleiîn care:

– beneficiarul este decăzut din drepturile părinteşti;

– beneficiarul este îndepărtat, conform legii, de la exercitarea tutelei;

– beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea

încredinţării copilului spre adopţie;

– beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea menţinerii

măsurii de plasament;

– beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv

pe o perioadă mai mare de 30 de zile;

– copilul este abandonat ori este internat într-o instituţie de ocrotire publică sau

privată;

– beneficiarul a decedat;

– în situaţia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 12;

– beneficiarul realizează venituri supuse impozitului şi copilul nu a împlinit vârsta de

2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap;

se constată că timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale

returnate.

Dreptul la indemnizaţiileprevăzute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 şi art. 9 alin. (4) şi (5) încetează cu ziua următoare celei în care:

– copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap;

– a avut loc decesul copilului.

d) Acte necesare pentru acordarea stimulentului de inserție :

–    cerere tip
–    acte de identitate ale părinților (copie și original)
–    certificat de naștere al copilului (copie și original)
–    certificat de căsătorie (copie și original)
–    adeverință eliberată de angajator din care să reiasă data reluării activității și

perioada de ICC
–    dovada  reluării  activității (decizie, ordin, act adițional)
–    extras de cont în original cu ștampila și semnătura băncii (după caz)
–    dosar cu șină

Termene de depunere a cererilor pentru acordarea stimulentului de inserţie:

Dreptul reprezentând stimulentul de inserţie se cuvine după cum urmează:
– începând cu ziua următoare celei în care persoana îndreptăţită îşi reia activitatea

profesională şi realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor

Codului fiscal, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la

această dată;
– de la data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile

lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile,

conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei

aferente;
– de la data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării, dacă
 cerere

a este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat

ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului;
– de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situații, inclusiv pentru cazul în care

cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a), b) și c);
– începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul indemnizaţiei pentru creşterea

copilului realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului

fiscal, și plata acesteia se suspendă, dacă cererea este depusă în termen de 30 de

zile de la această dată.  

Plata alocaţiilor, indemnizaţiilor şi stimulentelor, precum şi soluţionarea cererilor este efectuată de către AGENŢIA PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ

Dreptul la stimulentul de inserţie prevăzut la art. 7 se suspendă începând cu ziua următoare celei în care se constată una dintre situaţiile prevăzute la art. 16 alin. (2), cu excepţia lit. i).

Dreptul la stimulentul de inserţie prevăzut la art. 7 se suspendă începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi solicită concediul pentru creşterea copilului.

Beneficiarul drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă este obligat să comunice în scris primăriei orice modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia.

Dreptul la stimulentul de inserţie prevăzut la art. 7 încetează cu ziua următoare celei în care:

– copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2);

– beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi nici nu se află în concediul pentru creşterea copilului;

– a avut loc decesul copilului. 

ALOCAȚIA DE STAT PENTRU COPII

Alocaţiile de stat pentru copii se acordă conform prevederilor Legii 61/1993 cu modificările și completările ulterioare.

 Cine poatebeneficia?

  • Copiii în vârstă de până la 18 ani sau peste 18 ani dacă frecventează cursurile școlare până la terminarea acestora fără întrerupere.

Cuantumalocație:

  • 200 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani  

  • 84 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2-18 ani

  • 200 lei pentru copiii cu handicap cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani

2) Acte necesare:
–    cerere tip
–    acte de identitate ale părinților (copie și original)
–    certificatul de naștere al copilului (copie și original)
–    certificatul de căsătorie (copie și original )

– livretul de familie

După caz
–    hotărârea judecătorească de încredințare a copilului în caz de divorț
–    hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției
–    hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției
–    actul de deces al unuia dintre părinți
–    certificatul de încadrare al copilului într-un grad de handicap, în situația în care copilul este declarat cu handicap
–    dosar cu șină
–    extras de cont în original cu semnatură și ștampila băncii pe numele titularului alocației (dacă se dorește plata în cont)


Informaţii utile cu privire la stabilirea şi plata alocaţiei de stat:

Cererea pentru stabilirea alocaţiei de stat şi actele din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestu idrept se depun lunar Agenţiei pentru Plăţi şi InspecţieSocială Arad în baza unui table centralizator.

  • Acordarea alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte prin decizia directorului executiv al Agenţiei

  • Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare depunerii cererii, de către Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

  • În situaţia în care, după stabilirea dreptului la alocaţia de stat pentru copil, reprezentantul legal optează pentru o altă formă de plată, acesta comunică în scris Agenţiei pentru Plăţi şiInspecţieSocială

  • Dreptul la alocaţia de stat pentru copil încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare

  • Pentru solicitarea şi primirea drepturilor restante, reprezentantul legal depune la Agenţie o cerere în acest sens

  • Reprezentantul legal este obligat să comunice în scris Agenţiei orice modificare intervenită, de natură să determine încetarea, suspendarea sau modificarea plăţii drepturilor la alocaţia de stat pentru copil, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia

  • În cazul schimbării de domiciliu sau de reşedinţă în aria de competenţă a aceleiaşi direcţii teritoriale care a efectuat plata drepturilor până la apariţia modificării, reprezentantul legal comunică în scris, modificarea, în termenul de 15 zile, Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

TICHETELE PENTRU GRĂDINIȚĂ

Acordarea tichetelor sociale pentru grădiniţă cerere

Prevederilor

Acordarea tichetelor sociale pentru grădiniţă cerere

Prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate şi procedura de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniţă.

Beneficiază de stimulentul educaţional acordat sub formă de tichete sociale pentru grădiniţă, denumit în continuare stimulent, în cadrul programului de interes naţional, denumit în continuare program, prevăzut de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, copiii din familii defavorizate, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România, în vederea creşterii accesului la educaţie al acestora.

Stimulentul se acordă şi copiilor din familii defavorizate, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi/sau fără locuinţă, denumiţi în continuare persoane fără adăpost, numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.

Beneficiază de stimulent :

  • copiii din familiile defavorizate formate din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiesc împreună.

  • copiii din familiile defavorizate formate din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta.

  • se consideră familie şi bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună.

Prin persoană singură, în sensul art. 2 alin. (2), se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este necăsătorită;

b) este văduvă;

c) este divorţată;

d) are soţul/soţia declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;

e) are soţul/soţia arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;

f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e);

g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori i s-au dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e).

ART. 4

Sunt consideraţi ca făcând parte din familie copiii naturali ai soţilor sau ai unuia dintre aceştia ori,după caz, ai persoanei singure, copiii adoptaţi, copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, copiii pentru care persoana a fost desemnată pentru întreţinerea copilului în temeiul <LLNK 12004 272 11 202 104 31>art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cei aflaţi în plasament sau în plasament în regim de urgenţă la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela în condiţiile legii, inclusiv cei aflaţi în plasament la asistentul maternal profesionist.

Stimulentul se acordă numai pentru copiii care frecventează în mod regulat unităţile de învăţământ preşcolar şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3) din lege

Prin unităţi de învăţământ preşcolar, conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege grădiniţele cu program normal, prelungit şi săptămânal, ce funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi şcolare cu personalitate juridică, inclusiv grădiniţele speciale.

ART. 7

(1) Dreptul la stimulent se acordă începând cu luna în care beneficiarul îndeplineşte criteriile de eligibilitate, pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile acesteia şi înscrierea/frecventarea activităţilor organizate de grădiniţă.

Stimulentul se acordă lunar, pe perioada participării copilului la activităţile organizate în cadrul unităţilor din învăţământul preşcolar, în perioada septembrie-iunie. Această perioadă include şi zilele libere acordate prin lege, vacanţele şi «săptămâna altfel».

Cererea şi declaraţia pe propria răspundere prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către reprezentantul familiei, respectiv reprezentantul legal al copilului, stabilit în condiţiile legii, şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, reşedinţa sau locuieşte efectiv familia.

Beneficiarul stimulentului este copilul, iar titularul tichetului social pentru grădiniţă estereprezentantul familiei, respectiv reprezentantul legal al copilului.

Asistentul maternal profesionist poate solicita stimulentul atât pentru copiii săi, cât şi pentru cei pe care îi are într-o formă de plasament, dacă îndeplineşte criteriile prevăzute la art. 2 din lege.

  1. Titularul tichetului social pentru grădiniţă are obligaţia să anunţe orice modificare în componenţa familiei sau în veniturile acesteia în termen de maximum 15 zile de la producerea acesteia.

Verificarea datelor şi informaţiilor cuprinse în cerere şi în documentele doveditoare pentru acordarea stimulentului, precum şi prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării acestora, de personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din aparatul de specialitate al primarului.

Acordarea sau respingerea dreptului la stimulent se face prin dispoziţie scrisă a primarului, care se emite pentru toată perioada prevăzută la art. 7 alin. (2), în termen de maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la art. 13, ţinând cont de data la care a fost înscris copilul la grădiniţă.

————————-

ART. 5 din Legea 248/2015

Acordarea stimulentelor educaţionale este condiţionată de frecvenţa regulată la grădiniţă a copiilor din familiile beneficiare ale stimulentului educaţional prevăzut de prezenta lege.

(2) Prin frecvenţă regulată se înţelege prezenţa zilnică a copilului la grădiniţă în luna monitorizată, cu excepţia absenţelor motivate.

(3) Se consideră absenţe motivate, ce nu afectează acordarea tichetelor sociale, următoarele cazuri, cu condiţia ca acestea să nu depăşească 50% din zilele de grădiniţă:

a) absenţe medicale: motivate, numai dacă părinţii aduc scutiri medicale corespunzătoare perioadelor în care au lipsit copiii, la revenirea acestora la grădiniţă. În caz excepţional, o singură dată pe an şcolar, copiii pot beneficia de tichete sociale şi dacă în luna monitorizată au lipsit mai mult de 50% din zilele de grădiniţă, din motive medicale;

b) învoiri: copiii pot fi învoiţi de către părinţi în limita a 3 zile pe lună, cu condiţia anunţării cadrelor didactice.

Valoarea nominală lunară minimă a stimulentului educaţional se raportează la indicatorul social de referinţă şi este de 0,1 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris la grădiniţă, beneficiar al stimulentului educaţional.

———————

Pentru copiii de vârstă preşcolară din familiile care beneficiază de stimulent, unităţile de învăţământ preşcolar prevăzute la art. 6 au obligaţia de a transmite primăriilor în raza teritorială a cărora îşi au domiciliul, reşedinţa sau locuiesc efectiv familiile, până la data de 5 a lunii, situaţia centralizatoare privind beneficiarii, conform prezenţei înregistrate în luna anterioară, în format electronic şi letric, semnată de conducătorul unităţii de învăţământ, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2

Conducătorul unităţii de învăţământ se asigură că notarea zilnică a prezenţei este realizată conform procedurii. Verificarea prezenţei se realizează inopinat de către conducătorul unităţii de învăţământ şi asistentul social sau personalul desemnat din cadrul primăriei, fiecare cel puţin o dată pe lună.

În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) lit. a) din lege, cadrul didactic analizează situaţia absenţelor şi face propuneri justificate conducătorului unităţii de învăţământ privind aprobarea cazurilor excepţionale, pe care acesta din urmă le comunică primarului.

Pentru toate absenţele medicale, persoana prevăzută la art. 7 alin. (3) este obligată să prezinte certificatul medical sau scutirea medicală în vederea motivării absenţelor, până la data de 3 a lunii următoare.

În situaţia în care în urma comunicării prevăzute la art. 12 alin. (1) se constată schimbări ce conduc la încetarea dreptului la stimulent, primarul emite dispoziţie de încetare a dreptului şi/sau de recuperare a tichetelor sociale pentru grădiniţă, după caz, cu luna următoare celei în care au intervenit modificările.

În luna în care se comunică sau se constată, după caz, că unul sau mai mulţi copii din familie nu îndeplinesc condiţiile de frecvenţă prevăzute de lege, tichetul social pentru grădiniţă nu se acordă pentru copilul/copiii aflat/aflaţi în această situaţie.

———-

 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate şi procedura de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniţă.

Beneficiază de stimulentul educaţional acordat sub formă de tichete sociale pentru grădiniţă, denumit în continuare stimulent, în cadrul programului de interes naţional, denumit în continuare program, prevăzut de <LLNK 12015 248 10 201 0 18>Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, copiii din familii defavorizate, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România, în vederea creşterii accesului la educaţie al acestora.

Stimulentul se acordă şi copiilor din familii defavorizate, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi/sau fără locuinţă, denumiţi în continuare persoane fără adăpost, numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.

Beneficiază de stimulent :

  • copiii din familiile defavorizate formate din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiesc împreună.

  • copiii din familiile defavorizate formate din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta.

  • se consideră familie şi bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună.

Prin persoană singură, în sensul art. 2 alin. (2), se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este necăsătorită;

b) este văduvă;

c) este divorţată;

d) are soţul/soţia declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;

e) are soţul/soţia arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;

f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e);

g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori i s-au dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e).

ART. 4

Sunt consideraţi ca făcând parte din familie copiii naturali ai soţilor sau ai unuia dintre aceştia ori,după caz, ai persoanei singure, copiii adoptaţi, copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, copiii pentru care persoana a fost desemnată pentru întreţinerea copilului în temeiul <LLNK 12004 272 11 202 104 31>art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cei aflaţi în plasament sau în plasament în regim de urgenţă la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela în condiţiile legii, inclusiv cei aflaţi în plasament la asistentul maternal profesionist.

Stimulentul se acordă numai pentru copiii care frecventează în mod regulat unităţile de învăţământ preşcolar şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3) din lege

Prin unităţi de învăţământ preşcolar, conform <LLNK 12011 1 10 201 0 36>Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege grădiniţele cu program normal, prelungit şi săptămânal, ce funcţionează ca unităţi cu personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi şcolare cu personalitate juridică, inclusiv grădiniţele speciale.

ART. 7

(1) Dreptul la stimulent se acordă începând cu luna în care beneficiarul îndeplineşte criteriile de eligibilitate, pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile acesteia şi înscrierea/frecventarea activităţilor organizate de grădiniţă.

Stimulentul se acordă lunar, pe perioada participării copilului la activităţile organizate în cadrul unităţilor din învăţământul preşcolar, în perioada septembrie-iunie. Această perioadă include şi zilele libere acordate prin lege, vacanţele şi «săptămâna altfel».

Cererea şi declaraţia pe propria răspundere prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către reprezentantul familiei, respectiv reprezentantul legal al copilului, stabilit în condiţiile legii, şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, reşedinţa sau locuieşte efectiv familia.

Beneficiarul stimulentului este copilul, iar titularul tichetului social pentru grădiniţă estereprezentantul familiei, respectiv reprezentantul legal al copilului.

ACTE NECESARE

Componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentantul legal se dovedesc, în principal, cu livretul de familie.

Reprezentantul familiei sau reprezentantul legal al copilului prezintă, după caz, în copie, următoarele documente:

a) certificatele de naştere ale copiilor aflaţi în întreţinerea familiilor defavorizate;

b) certificatul de căsătorie;

c) hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, potrivit legii;

d) hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, potrivit legii;

e) dispoziţia conducătorului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau hotărârea comisiei pentru protecţia copilului ori a instanţei de judecată, după caz, pentru măsura plasamentului; hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii tutelare, potrivit legii;

f) hotărârea judecătorească prin care soţul/soţia este declarat/declarată dispărut/dispărută;

g) hotărârea judecătorească prin care soţul/soţia este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;

h) hotărârea judecătorească de stabilire a domiciliului copilului în cazul părinţilor divorţaţi ori despărţiţi în fapt;

i) după caz, alte acte doveditoare privind componenţa familiei.

Dacă nu există hotărârea de stabilire a domiciliului copilului, situaţia de fapt va fi probată prin ancheta socială, stimulentul fiind acordat părintelui care are în îngrijire copiii.

La stabilirea venitului net lunar pe membru de familie, prevăzut la art. 2 lit. b) din lege, se iau în considerare toate veniturile impozabile şi neimpozabile prevăzute de <LLNK 12015 227 10 201 0 18>Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele rezultate din obligaţiile legale de întreţinere faţă de copii şi/sau faţă de părinţi, pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară solicitării stimulentului educational.

La stabilirea venitului net lunar pe membru de familie conform prevederilor alin. (1) se exceptează următoarele:

  • sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza <LLNK 12006 448 11 201 0 18>Legii nr. 448/2006privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  • alocaţia de stat pentru copii prevăzută de <LLNK 11993 61 11 231 0 17>Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;

  • ajutorul social acordat în baza <LLNK 12001 416 10 201 0 18>Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

  • alocaţia pentru susţinerea familiei acordată în baza <LLNK 12010 277 11 201 0 18>Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi

  • ajutorul pentru încălzirea locuinţei acordat în baza <LLNK 12011 70180 301 0 46>Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin <LLNK 12012 92 10 201 0 17>Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

  • ajutoarele de stat acordate pentru activităţile agricole din fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile;

  • sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv susţinerii educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale;

  • sumele primite din activitatea de zilier, în condiţiile <LLNK 12011 52 11 201 0 17>Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată;

  • sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;

  • sumele primite cu titlu de ajutor temporar ori ocazional din partea unor persoane fizice sau juridice ori de la bugetul de stat sau local cu titlu de ajutor de urgenţă

Veniturile realizate de membrii familiei, prevăzute la alin. (1), inclusiv cele exceptate conform alin. se dovedesc, după caz, prin:

  • documentele eliberate de angajator,

  • de organele fiscale sau de alte autorităţi competente,

  • mandate poştale de plată, extrase de cont, decizii ori dispoziţii de stabilire a drepturilor.

În cazul familiei sau persoanei singure care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea venitului pe membru de familie se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete realizate în comun de persoanele din gospodărie.

În cazul în care nu se poate determina partea ce revine de drept prevăzută la alin. (4), solicitantul completează o declaraţie pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună.

Asistentul maternal profesionist poate solicita stimulentul atât pentru copiii săi, cât şi pentru cei pe care îi are într-o formă de plasament, dacă îndeplineşte criteriile prevăzute la art. 2 din lege.

  1. Titularul tichetului social pentru grădiniţă are obligaţia să anunţe orice modificare în componenţa familiei sau în veniturile acesteia în termen de maximum 15 zile de la producerea acesteia.

Verificarea datelor şi informaţiilor cuprinse în cerere şi în documentele doveditoare pentru acordarea stimulentului, precum şi prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării acestora, de personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din aparatul de specialitate al primarului.

Acordarea sau respingerea dreptului la stimulent se face prin dispoziţie scrisă a primarului, care se emite pentru toată perioada prevăzută la art. 7 alin. (2), în termen de maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la art. 13, ţinând cont de data la care a fost înscris copilul la grădiniţă.

————————-

ART. 5 din Legea 248/2015

Acordarea stimulentelor educaţionale este condiţionată de frecvenţa regulată la grădiniţă a copiilor din familiile beneficiare ale stimulentului educaţional prevăzut de prezenta lege.

(2) Prin frecvenţă regulată se înţelege prezenţa zilnică a copilului la grădiniţă în luna monitorizată, cu excepţia absenţelor motivate.

(3) Se consideră absenţe motivate, ce nu afectează acordarea tichetelor sociale, următoarele cazuri, cu condiţia ca acestea să nu depăşească 50% din zilele de grădiniţă:

a) absenţe medicale: motivate, numai dacă părinţii aduc scutiri medicale corespunzătoare perioadelor în care au lipsit copiii, la revenirea acestora la grădiniţă. În caz excepţional, o singură dată pe an şcolar, copiii pot beneficia de tichete sociale şi dacă în luna monitorizată au lipsit mai mult de 50% din zilele de grădiniţă, din motive medicale;

b) învoiri: copiii pot fi învoiţi de către părinţi în limita a 3 zile pe lună, cu condiţia anunţării cadrelor didactice.

Valoarea nominală lunară minimă a stimulentului educaţional se raportează la indicatorul social de referinţă şi este de 0,1 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris la grădiniţă, beneficiar al stimulentului educaţional.

———————

Pentru copiii de vârstă preşcolară din familiile care beneficiază de stimulent, unităţile de învăţământ preşcolar prevăzute la art. 6 au obligaţia de a transmite primăriilor în raza teritorială a cărora îşi au domiciliul, reşedinţa sau locuiesc efectiv familiile, până la data de 5 a lunii, situaţia centralizatoare privind beneficiarii, conform prezenţei înregistrate în luna anterioară, în format electronic şi letric, semnată de conducătorul unităţii de învăţământ, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2

Conducătorul unităţii de învăţământ se asigură că notarea zilnică a prezenţei este realizată conform procedurii. Verificarea prezenţei se realizează inopinat de către conducătorul unităţii de învăţământ şi asistentul social sau personalul desemnat din cadrul primăriei, fiecare cel puţin o dată pe lună.

În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) lit. a) din lege, cadrul didactic analizează situaţia absenţelor şi face propuneri justificate conducătorului unităţii de învăţământ privind aprobarea cazurilor excepţionale, pe care acesta din urmă le comunică primarului.

Pentru toate absenţele medicale, persoana prevăzută la art. 7 alin. (3) este obligată să prezinte certificatul medical sau scutirea medicală în vederea motivării absenţelor, până la data de 3 a lunii următoare.

În situaţia în care în urma comunicării prevăzute la art. 12 alin. (1) se constată schimbări ce conduc la încetarea dreptului la stimulent, primarul emite dispoziţie de încetare a dreptului şi/sau de recuperare a tichetelor sociale pentru grădiniţă, după caz, cu luna următoare celei în care au intervenit modificările.

În luna în care se comunică sau se constată, după caz, că unul sau mai mulţi copii din familie nu îndeplinesc condiţiile de frecvenţă prevăzute de lege, tichetul social pentru grădiniţă nu se acordă pentru copilul/copiii aflat/aflaţi în această situaţie.

———-

ACORDAREA AJUTORULUI SOCIAL – VENITUL MINIM GARANTAT

VENIT MINIM GARANTAT

Ajutoare sociale acordate in baza Legii 416/2001 privind venitul minim garantat cu modificarile si completarile ulterioare.

  • Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, au dreptul la un venit minim

garantat ca forma de asistenţă socială.

  • Venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social lunar, în

condiţiile prevăzute de prezenta lege

1) Cine poate beneficia?

  • Beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 416/2001 , familiile şi persoanele

singure care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, cu ori fără cetăţenie română, precum şi apatrizii.

În sensul prezentei legi, termenul familie desemnează soţul şi soţia sau soţul, soţia şi

copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiesc şi gospodăresc

împreună

  • Se consideră familie şi persoana care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu copiii

aflaţi în întreţinerea sa şi se află în una dintre următoarele situaţii:

– este necăsătorită;

– este văduvă;

– este divorţată;

– al cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre

judecătorească;

– nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit a)-d).

2) De ce poate beneficia:

Nivelul lunar al venitului minim garantat se raportează la indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, şi,începând cu data de 1 ianuarie 2014, nivelul venitului minim garantat este de:

a) 0,283 ISR pentru persoana singură; 142 LEI

b) 0,510 ISR pentru familiile formate din 2 persoane; 255 LEI

c) 0,714 ISR pentru familiile formate din 3 persoane; 357 LEI

d) 0,884 ISR pentru familiile formate din 4 persoane; 442 LEI

e) 1,054 ISR pentru familiile formate din 5 persoane; 527 LEI

f) 1,127 ISR pentru familiile formate din 6 persoane; 564 LEI

g) 1,2 ISR pentru familiile formate din 7 persoane; 600 LEI

h) 1,273 ISR pentru familiile formate din 8 persoane; 637 LEI

i) 1,346 ISR pentru familiile formate din 9 persoane; 673 LEI

j) 1,419 ISR pentru familiile formate din 10 persoane; 710 LEI

k) 1,492 ISR pentru familiile formate din 11 persoane; 746 LEI

l) 1,565 ISR pentru familiile formate din 12 persoane; 783 LEI

câte 0,073 ISR pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, care face parte din familie, în condiţiile prezentei legi.

Ajutorul social se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile realizate în luna anterioară depunerii cererii de către membrii acesteia. Cererea (anexa nr.1) se completează cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (5^1) şi (5^2) din lege.

*** Conform Hotărârea Guvernului nr.559/2017 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.50/2011, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.38/2011, și a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.920/2011.

Prin actul normativ s-a modificat formularul de CERERE pentru solicitarea acestor drepturi și s-a introdus un formular de cerere simplificat în cazul solicitării ajutorului social (VMG) sau a alocației pentru susținerea familiei (ASF) ori a ajutorului pentru încălzire (AÎ), 

Componenţa familiei se dovedeşte cu actele de identitate ale solicitantului şi ale

membrilor familiei şi, după caz, cu următoarele acte, în copie:

– certificatele de naştere ale copiilor;

– livretul de familie;

– certificatul de căsătorie;

– hotărârea definitivă de încuviinţare a adopţiei, de plasament familial al minorului,

potrivit legii;

– actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator;

– acte din care să rezulte că un membru al familiei urmează o formă de învăţământ în

condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a);

– acte din care să rezulte încadrarea, potrivit legii, în categoria persoanelor cu handicap

accentuat sau grav ori în gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate în

întreţinere;

– după caz, alte acte doveditoare privind componenţa familiei.

Pentru acordarea dreptului, persoanele apte de muncă ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi au obligaţia de a prezenta

– adeverinţă care să ateste că sunt înregistrate în evidenţa Agenţiilor Județene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru încadrare în muncă şi că nu au refuzat un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii.

– adeverinta de venit eliberata de Administraţia Financiară pentru persoanele peste 18 ani;

– Certificat fiscal eliberat de Compartimentul Impozite si Taxe Locale, pentru persoanele peste 18 ani;

– act medical din care să reiasă starea de sănătate ( apt pentru prestarea unei munci de interes local ).

– în cazul unei persoane declarată inaptă de muncă, se solicită un certificat eliberat de Comisia de Expertiză a Capacităţii de Muncă;

– adeverinţă eliberata de Biroul Agricol ( din primăria localităţii ), din care sa reiasa dacă deţine sau nu proprietăţi, sau terenuri agricole în aceste localităţi.

În cazul în care familia sau persoana singură are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social, aceasta nu beneficiază de ajutor social.

Bottom of Form

AJUTORUL DE ÎNCĂLZIRE

Ajutor încălzire locuință 2018 – Care sunt persoanele ce nu-l pot solicita în acest an?

Ajutorul de încălzire se acordă persoanelor sau famiilor care nu pot acoperi, în perioada sezonului rece, cheltuielile legate de încălzirea locuinței. Astfel, o primă condiție pentru a putea solicita ajutorul din partea statului este ca persoana interesată să aibă venituri individuale sau pe fiecare membru al familiei sub o anumită limită. Legislația din domeniu mai stabilește, pe lângă condiția amintită mai sus, și altele pentru care îi poate fi refuzată unei persoane acordarea ajutorului, și anume dacă deține anumite bunuri sau imobile.

Modul și condițiile pentru acordarea ajutorul de încălzire sunt stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece. După cum prevede documentul, sezonul rece se consideră a fi perioada de cinci luni cuprinsă între data de 1 noiembrie și data de 31 martie a anului următor.

Așadar, după cum am amintit anterior, pentru a putea beneficia de ajutorul de încălzire, o persoană singură sau o familie trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Astfel, o primă condiție este cea a unui nivel maxim al venitului mediu lunar al persoanei sau al fiecărui membru al familiei solicitante.

După stabilește OUG nr. 70/2011, condițiile privind venitul solicitantului variază în funcție de modul în care se face încălzirea locuinței sau de tipul de beneficiar, ajutorul putând fi solicitat de către:

  • în cazul energiei termice

    • familiile cu un venit mediu lunar pe membru de cel mult 1,572 ISR (786 lei);

    • persoana singură cu un venit mediu lunar de maximum 2,164 ISR (1.082 lei);

  • în cazul ajutorului pentru gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, venitul mediu lunar pe persoană (persoana singură sau membru de familie) nu trebuie să depășească, de principiu, 1,230 ISR (615 lei).

Notă: Indicatorul social de referință (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile sociale suportate din bugetul de stat, iar, în 2018, acesta are valoarea de 500 de lei, după cum am scris și aici.

Potrivit actului normativ, la stabilirea venitului net lunar “al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii familiei le-au realizat în luna anterioară lunii în care se solicită dreptul”. Suplimentar, acesta menționează și faptul că, atunci când se analizează situația solicitantului, se ține seama și de bunurile mobile sau imobile pe care le dețin aceștia.

Astfel, bunurile deținute de solicitant și pentru care se refuză acordarea ajutorului de încălzire sunt împărțite în mai multe categorii, și anume:

  • bunuri imobile:

    • clădiri sau alte spații locative în afara locuinței de domiciliu și a anexelor gospodărești;

    • terenuri de împrejmuire a locuinței și curtea aferentă și alte terenuri intravilane care depășesc 1.000 mp în zona urbană și 2.000 mp în zona rurală;

  • bunuri mobile (care funcționează):

    • autoturism/autoturisme și/sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de zece ani;

    • autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, rulote, autobuze, microbuze;

    • șalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi;

    • utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată;

    • utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale;

    • utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acționate hidraulic, mecanic sau electric;

  • depozite bancare: depozite bancare de peste 3.000 de lei;

  • terenuri/animale și/sau păsări: suprafețe de teren, animale și păsări a căror valoare netă de producție anuală depășește suma de 1.000 de euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 de euro pentru familie.

Pe lângă motivele de mai sus, cererea pentru ajutorul de încălzire mai poate fi respinsă și pentru faptul că solicitantul nu are domiciliul sau reședința stabilită în locuința pentru care cere acordarea ajutorului. Mai multe informații despre persoanele ce pot solicita ajutorul de încălzire, despre ce acte sunt necesare și până când se poate depune cererea de acordare a ajutorului pot fi găsite

Totuși, chiar și în cazul în care o persoană nu are domiciliul de la adresa respectivă pe actul de identitate (copil care trăiește în casa părinților) sau are pe actul de identitate adresa unde locuiește, dar nu este proprietar, chiriaș sau moștenitor, aceasta poate să solicite ajutorul, dar doar în baza unei împuterniciri legale din partea proprietarului spațiului de locuit.

Cererile pentru acordarea ajutorului de încălzire se depun individual sau prin asociațiile de proprietari la primăria locală, alături de o declarație pe propria răspundere pentru acordarea unor drepturi de asistenţă socială.

În practică, pe lângă aceste două documente, autoritățile pot solicita și alte documente, și anume acte din care să rezulte componența familiei (acte de identitate ale membrilor familiei, certificat de căsătorie, hotărâre de divorț, certificat de deces etc.), acte care demonstrează veniturile nete realizate (adeverință de la angajator, talon de pensie etc.), documente în baza cărora este deținută locuința (contract de vânzare-cumpărare, de închiriere etc.) sau acte ce privesc bunurile deținute.

Primarul este cel care, după depunerea actelor solicitate, stabilește, printr-o dispoziție care se comunică solicitantului până la data de 15 noiembrie, acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței. Dispoziția primarului se emite o singură dată pentru perioada de acordare a ajutorului și poate fi emisă individual sau colectiv.

Valoarea ajutorului nu are o valoare fixă și diferă în funcție de situația fiecărei persoane sau familii ce solicită ajutorul. Dacă se aprobă acordarea ajutorului, beneficiarul nu va primi bani, ci ajutoarele se vor plăti direct la furnizor, facturile de la aceștia devenind mai mici.

Totuși, există o excepție de la acestă regulă, și anume în cazul persoanelor care au cerut ajutorul pentru lemne, cărbuni și combustibili petrolieri. Cei ce solicită ajutorul pentru cumpărarea de combustibili solizi sau petrolieri pot primi, dacă autoritățile locale decid în acest sens, ajutorul și în natură, prin acordarea de lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece este actul normativ ce stabilește acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței. Potrivit acestui document, ajutorul se acordă persoanelor singure sau familiilor care nu pot plăti integral cheltuielile legate de încălzirea casei în perioada sezonului rece. Sezon rece este considerată perioada cuprinsă între data de 1 noiembrie și data de 31 martie a următorului an, adică o perioadă de cinci luni.

Actul normativ stabilește că ajutorul pentru încălzirea locuinței “se acordă numai familiilor și persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinței acordate în baza contractelor de muncă sau altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice”.

De asemenea, documentul menționat mai sus prevede că ajutorul de încălzire a locuinței se acordă consumatorilor de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale sau lemne, cărbuni, combustibili petrolieri și numai pentru un singur sistem de încălzire (cel principal).

Sumele acordate ca ajutor de încălzire pot fi solicitate doar de către persoanele care au venituri situate sub anumite limite. Concret, pentru cheltuielile legate de energia termică, ajutorul se acordă familiilor cu un venit mediu lunar pe membru de familie de până la 1,572 ISR și persoanelor singure cu un venit lunar de până la 2,164 ISR.

În condițiile în care, în acest an, indicatorul social de referință (ISR) are valoarea de 500 de lei, după cum am scris și aici, pentru a putea solicita ajutorul de încălzire, valoarea venitului mediu lunar pe membru de familie trebuie să fie de până la 786 de lei, iar persoanele singure trebuie să aibă un venit de cel mult 1.082 de lei.

Pe de altă parte, pentru a beneficia de ajutorul pentru gaze naturale, energie electrică sau lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, fiecare membru al familiei sau persoana singură care-l solicită nu trebuie să aibă, de principiu, un venit mediu lunar mai mare de 1,230 ISR, adică unul care să nu depășească 615 lei.

În mod obișnuit, termenul de depunere a cererii pentru obținerea ajutorului pentru încălzirea locuinței este data de 15 octombrie, dar autoritățile primesc cereri și după această dată. În acest caz, ajutorul se primește începând cu luna în care s-a solicitat ajutorul, dar doar dacă cererea a fost depusă până în data de 20 a lunii, altfel ajutorul se va primi pentru luna următoare depunerii cererii.